DNA reacționează la proiectul PSD: partidul de guvernământ e acuzat că vrea să faulteze Direcția anticorupție

DNA arată că proiectul inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae, privind modificarea Codului de Procedură Penală în vederea eliminării arestării preventive la infracțiunile pedepsite cu mai puțin de 10 ani de închisoare, conține „aspecte ce ar putea să afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție”.

DNA arată că introducerea măsurii noi de „arest sever” este nejustificată și că reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă.

„Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reținut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupție în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA„, arată procurorii DNA.

DNA mai precizează că prin introducerea acestei noi măsuri, de a nu mai ține cont de gravitatea faptei comise atunci când se dezbate arestarea preventivă, „judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală”.

Practica CEDO arată că lipsirea de libertate a unei persoane, pentru acest temei – gravitatea faptei, respectă drepturile omului, mai susține DNA.

„În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor și procurorilor și nu le poate dicta acestora argumentele pe care să le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabilește exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a probelor administrate”, arată DNA.

O altă schimbare introdusă de proiectul PSD este că pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului, mai explică DNA.

„În acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacității investigative a DNA. Există situații în care, pentru aflarea adevărului, este esențial ca audierea suspecților să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceștia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfășurarea unor percheziții ori a altor activități procesuale„, arată DNA.

O altă schimbare preconizată de proiectul de lege este că durata controlului judiciar este redusă de la maximum doi ani la maximum 180 de zile.

„DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea), situație în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situații când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească țara după expirarea termenului de 180 de zile și să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Inițial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului”, arată procurorii.

Cu privire la regulile privind încătușarea inculpaților arestați, DNA consideră că acestea nu țin de Codul de Procedură Penală, ci de regulamentele interne ale penitenciarelor și de legea executării pedepselor.